Excursie in Muntii Apuseni !!!

Introducere si scurt istoric:

Vadu Crisului este un sat in estul judetului Bihor, la 100 km. de Cluj-Napoca si la 50 km. de Oradea. Localitatea este situata la contactul M-tilor Padurea Craiului cu Depresiunea Vadului, ca urmare structura geologica este reprezentata de roci sedimentare de natura si varste diferite. M-tii Padurea Craiului sunt alcatuiti din calcare triasice, jurasice si cretacice intalnite in defileul sculptat al Crisului Repede. Teritoriul Vadu Crisului se dispune pe diferite unitati de relief: lunca larga a Crisului cu aspect de campie, dealuri cu caracter premontan si zona montana ce apartine Padurii Craiului. Pitorescul relief carstic este dat de numeroase pesteri: P. Vadu Crisului, P. Matulina, P. Zmaului, P. Carbunarilor, P. Umeda, etc.

                                         

Urmele umane de pe tritoriul satului isi fac simtita prezenta inca din Epoca Pietrei (Paleolitic). Marturiile sunt descoperirile arheologice, mai ales din pesterile din zona, care au scos la iveala vestigii databile pana in Epoca Bronzului. Prima atestare documentara a satului Vadu Crisului este din anul 1332.

                                            

Legenda Tarii Crisurilor:

Legenda spune ca demult, pe cand oamenii si uriasii traiau impreuna, jos, in campie, traia un crai lacom dupa aur care a auzit ca in muntii dinspre rasarit ar fi o baie (mina) de aur foarte mare. Dar locul unde se afla aceasta nu-l stia decat Cris-cel-Batran si cei trei fii ai sai. Craiul a pus soldatii sa-i prinda, i-a inchis si i-a batut, doar-doar v-a afla de la ei unde este comoara. Batranul a murit in chinuri, dar nu a divulgat secretul cel mare. Feciorii, inspaimantati, au hotarat sa destainuie locul si sa scape cu viata, sa poata razbuna moartea batranului lor tata. Au pornit ei spre soare-rasare, spre locul baii de aur, cu pasi nesiguri, insotiti de soldatii de paza. Dupa trei zile si trei nopti de mers istovitor, cei trei tineri nu s-au mai inteles in privinta drumului de urmat, fiecare aratand alta cale. Feciorul cel mare zicea ca trebuie tinut drumul spre rasarit, ceilalti doi drumul bun ar fi mai la miazazi. Fiind iute din fire, fratele cel mare se supara pe ceilalti doi si porni val-vartej incotro gandea el ca e bine, insotit de o parte dintre soldatii craiului. Mijlociul, un flacau balan, si mezinul, un baietandru oaches, au apucat-o spre miazazi. Dar dupa un timp, fratelui mai mic i se paru, totusi, fratele cel mare avu dreptate si o lua si el spre soare-rasare. Au ratacit ei asa, insotiti de soldatii craiului, multe zile si nopti in cautarea baii de aur. In cele din urma, feciorul care apucase spre miazazi dadu in munti peste comoara. Dar in clipa in care vru s-o arate soldatilor, iesi din baie Valva Comorii si il fermeca, prefacandu-l in stana de piatra iar pamantul calcat de picioarele lui apa curgatoare. La fel facu si cu ceilalti doi frati ai sai, ca acestia sa nu poata gasi niciodata comoara. Nici soldatii nu avura o soarta mai buna, Valva Comorii transformandu-i in ape mici repezi curgatoare. Asta este povestea celor trei cautatori ai baii de aur care au devenit Crisul Repede, cel iute din fire, Crisul Negru, cel oaches, si Crisul Alb, cel balan, si a soldatilor craiesti care-i insoteau, deveniti, de asemenea, crisuri. Stanele lor de piatra vor mai fi si acum la izvoarele raurilor, de nu le-o fi macinat ploile si vanturile.

Jurnal de excursie in Vadu Crisului:

Porniti cu noaptea in cap, pe un drum de trei ore jumate cu trenul impreuna cu un controlor cam schingiuit de gat (saracul), am ajuns in jurul amiezei in halta Vadu Crisului. De aici, la 100 m. ne asteptau cabanutele din campingul “Cascada Crisului” pentru a ne caza o saptamana. Ajunsi la cabanute, ne-am despachetat si am pornit intr-o drumetie de recunoastere. Dupa 1500 m. de mers pe calea ferata (singurul drum de acces prin Defileul Crisului) am ajuns la un loc amenajat de speologi special pentru gratar. Am stat vreo 4 ore aici. Am facut gratare, baietii au incercat sa pescuiasca (doar au incercat pentru ca nu au reusit din cauza apelor involburate din zona), apoi am pornit spre camping pe acelasi drum pe care am si venit. Seara ne-am strans in jurul leaganului din curte si am ascultat povesti si legende ale locului (una dintre legende e prezentata mai sus) povestite de proprietarul campingului.

A doua zi, am auzit ca se face piata in sat (un fel de targ), asa ca ne-am dus si noi sa vedem ce ne putem lua. Dar GHINION!!! Ne-am trezit prea tarziu. La 12 jumate s-o dus toata lumea acasa, iar noi ne-am pornit pe la 14. Daca tot eram in centrul satului, ne-am facut cumparaturi pentru cina si ne-am luat (unii dintre noi) slapi, am consultat harta localitatii, am mancat cate o inghetata si ne-am dus spre casa. Am stat la plaja toata ziua, baietii au mers la pescuit, dar fara noroc, iar seara am stat la lumina lampaselor, povestind.

A treia zi ne-am hotarat sa vizitam Pestera Vadu. Dis-de-dimineata, pe la ora 7, am luat micul dejun, ne-am facut sandwich-uri pentru drum si am pornit pe aceeasi cale ferata vreo 2 km. Ajunsi la pestera, am fost intampinati de ghidul Geczi Mihaly. Am platit taxa de intrare (3 lei- elevi/studenti si 5 lei- adulti) si am intrat in minunata lumea a speologilor. Minunatia enormului te socheaza, stalactitele si stalacmitele te lasa mut, limpezimea apei iti da fiori, iar in afara pesterii se formeaza o cascada superba. Aproximativ 700 m. este zona amenajata si luminata, apoi vine sectorul de exploatari cam 1 km. (ma mancau talpile sa ma duc pe aici, dar eram cu minori langa mine, asa ca m-am  abtinut). Intre timp, sora mea Diana, a gasit un catel ratacit in pestera care scheuna de zor. Cand l-a vazut, s-a desprins de grup ca sa scoata cainele afara. Dupa vreo ora de vizitat, am iesit afara din pestera si am luat-o pe traseul Versantului Stang al Crisului in cautarea altor pesteri, impreuna cu catelul gasit de Didi, care s-a luat dupa noi. Am mers cam o ora jumate prin padurea deasa, peste poteci stramte greu de trecut, peste prapastii, fara sa gasim vreo pestera. Ca sa scurtam drumul spre Versantul Drept, am trecut Crisul. Aici vine EMOTIONALUL ZILEI !!! Cainele pe care l-a gasit Didi (Batranul e numele lui) a vrut sa treaca si el Crisul, dar nu l-am lasat pentru ca il lua apa. Ajunsi pe traseul Versantului Drept, am facut un popas ca sa mancam. Cand am vrut sa pornim din nou la drum am auzit un latrat vag. Ne-am uitat pe celalalt mal crezand ca il vedem, dar in zadar. Inca un latrat, mai accentuat. Cand ne-am intors privirile, l-am vazut pe Batranu’ alergand cu sufletul la gura pe calea ferata spre noi ne ajunga. Am cazut in genunchi si l-am luat in brate, strofocandu-ma sa nu plang. I-am dat sa bea apa si am pornit din nou la drum, ferindu-ne de trenul ca venea spre noi. In drum spre cabanute ne-am mai cocotat pe munte la o pestera si ne-am mai afundat in intunericul pamantului la o alta (impreuna cu verii mei Ramy si Carmy si cu prietenul lui Didi, Ovy). Ajunsi in camping, ne-am apucat sa pregatim cina (gratare, salate si numa carne ). Dupa cina am cazut ca secerati toti.

               

Ziua a patra ne-am petrecut-o in apropierea campingului, pe malul Crisului,

la o balaceala pe cinste si la un bronz de munte.

Ziua a cincea ne-am petrecut-o la pescuit. La vreo 8 km. de Vadu Crisului este un Tau (care nu stiu cum se numeste) cu mult peste si ieftin (consumatie de 5 lei/persoana de la barul satului ). Am prins vreo 50 de pesti, dar nu mai mari de o palma. Seara i-am prajit in ulei. Au fost deliciosi. Dupa cina, ne-am strans din nou in jurul leaganului, la lumina lampaselor si am zis povesti de groaza. Tot in aceasta noapte au coborat lupii in sat. Asa se auzeau urletele lor de parca ar fi langa noi…brrrrr !!!!!

         

Ultima zi, ziua a sasea, am pierdut timpul prin imprejurimi. Ne-am facut bagajele si ne-am dus la Cris pentru o ultima balaceala. Seara ne-am facut pentru ultima data gratare, iar dupa cina ne-am strans pentru ultima data la leagan, am baut bere si am zis povesti de groaza.

         

Luni, 18.07.2011, dimineata la ora 9 am avut tren inapoi spre Cluj. Cu ochii in lacrimi si cu sufletul strans ne-am luat “La revedere” de la proprietarii campingului si de la peisajul pitoresc. Insa, am aflat de un loc numit “Taul Batran”, situat la 8 km. de unde eram noi. Se spune ca acolo nu e nimic. E pustietate locuita de serpi, taratoare, animale salbatice, balauri (cum spun oamenii din sat). Urmatoarea mea excursie acolo va fi !!!!!!!!!!!!!

Numai bine!!!

Vivat Academia !!!

                   

Cea mai grea zi din viata mea !!! 27.05.2011 !!! Ziua festivitatii. Pe langa emotiile pe care le-am avut pentru eveniment in sine, s-au mai adaugat si cele de la discurs. Am reusit totusi sa ma balbai (vesnica balbaiala) ) Atmosfera a fost totusi frumoasa…inabusitoare, plina de emotie si de lacrimi. Ce bine ca a trecut !!! Insa acum ma asteapta o luna jumate de examene intense !!! Urati-mi succes si tineti-mi pumnii Va pup!!! Iulia

                                                                        

FITOTERAPIE EXPERIMENTALA

Scopul acestei lucrări a fost de a evidenția in vitro efectul antihelmintic (ovocid şi larvicid) al extractelor apoase din 8 plante recunoscute ca având efecte antiparazitare. Studiul a fost întreprins în perioada septembrie 2010 – aprilie 2011 pe ouă de strongili provenite din fecale de la un număr de 67 cabaline din Rezervaţia Naturală Delta Dunării. Pentru stabilirea gradului de infestaţie s-a efectuat metoda McMaster. Ulterior, din probele de fecale au fost colectate ouăle de strongili, prin metoda de flotaţie Willis. Principiile active din plante a fost extrase prin realizarea de decocturi. Au fost efectuate testele de eclozionare ale ouălor (egg hathing assay – EHA) şi dezvoltare larvară (larvae development assay – LDA) utilizându-se ca substanţe active 8 decocturi din plante.

Decocturile din plantele testate au fost realizate conform Farmacopeei Române, respectiv 6 grame de planta uscată la 100ml apă distilată. În vederea realizării celor 2 teste de evidenţiere a eficacităţii terapeutice a produselor testate s-au obţinut 11 diluţii seriate, cu concentraţiile de: 25%, 12,5%, 6,25%, 3,12%, 1,56%, 0,78%, 0,39%, 0,19%, 0,09%, 0,04% şi 0,02%. Proba martor a fost realizată cu apă distilată. Ulterior, în plăci cu godeuri de capacitate de 2,5ml a fost adăugat 1 ml din suspensia de ouă de strongili şi decoctul din plantă.

Pentru testul EHA probele au fost menţinute în incubator la temperatura de 27°C, timp de 24 de ore, după care rezultatele au fost citite, cuantificându-se numărul de ouă de strongili morulate comparativ cu cele eclozionate şi larve de stadiul 1 (L1). A fost calculat procentul de eclozionare şi a fost trasată dreapta de predicţie pentru fiecare probă în parte. Pentru testul LDA citirea rezultatelor s-a realizat după 14 zile de la incubarea plăcilor la termostat, cuantificându-se ouăle morulate, larvele de stadiul 1 si 2 (L1, L2) comparativ cu cele de stadiul 3 (L3). A fost determinat procentul de dezvoltare larvară şi ecuaţia dreptei de predicţie.

Datele obţinute în cadrul ambelor teste au fost analizate cu ajutorul programului Anthelmintic Rezistance Program (www.pharma-logic.ro), determinându-se parametrii “a” şi “b” necesari trasării dreptei de predicţie, concentraţia letală (CL) 50, 90 şi 99, precum şi concentrația minimă inhibitorie (CMI).

PLANTE CU EFECT ANTIHELMINTIC

1.  Aloë arborescens

Plantă perenă, cultivată, atinge talia unui arbore. Tulpina înaltă până la 3 m., neramificată, cu internodii dese, palide. Frunze cărnoase, persistente, dispuse în spirală, fără fibre, suculente, lungi de 45-60 cm., canaliculate, pe margini cu spini moi. Flori roşii, cilindrice, drepte, lungi de 3-4 cm., dispuse într-un racem dens, spiciform, extrem de graţios, verzui la vârf. Fruct, capsulă biloculară, cu numeroase seminţe. Face parte din familia Liliaceae, denumirea populară fiind de Doftor. Originară din Africa Tropicală şi Meridională şi de Sud, preferă spatiile deschise şi luminoase, înflorind în sezonul de iarnă. Iubitoare de aer şi lumină. Compoziţia chimică este formată din capaloină, substanţă activă amară, precum şi derivate de antrachinonă. Acţiunea farmacologică este bacteriostatică, stimulează digestia, purgativă şi antihelmintică. Se recomandă în cazuri de constipaţie, indigestie, anorexie, ulcer, angină, gripă, dureri de cap, dureri de dinţi, scleroză, astenie, reumatism, plăgi, dermatite, arsuri, ulceraţii, viermi intestinali, etc. Se administrează sub formă de decoct, tinctură, cataplasme şi unguente.                                                            

2.  Calendula officinalis

Face parte din familia Asteraceae, denumirea populară fiind de gălbenele, boance, calce, căldăruşă, cilimică, crăiţe, fetişcă, filimică, floare galbenă, rusuliţe, salunină, stăncuţă, văzdoage. Plantă erbacee, anuală, rustică, cultivată, adeseori sălbaticită. Rădăcină pivotantă, lunga de cca. 20 cm.. Tulpina erectă, pivotantă, înaltă până la 20 cm., pubescentă, foliată. Frunze sesile, întregi, glabre sau pubescente, cele inferioare spatulat-lanceolate, rotunjite la vârf, alterne. Flori portocalii, grupate într-un calatidiu, cele marginale sunt ligulate, cele din centru tubuloase. Seara se inchid. Fructe, achene, curbate în formă de seceră, dorsal scurt-spinoase. Are origine nesigură, probabil Europa de Sud. Cerinţe ecologice moderate. Nepretenţioasă faţă de temperatură, cere lumină directă, pretenţii moderate faţă de umiditate, creşte bine pe toate tipurile de sol, dar mai ales pe cele fertile şi profunde. Înfloreşte în lunile VI- IX.Are compoziţia chimică formată din ulei volatil, saponozide triterpenice, carotenoide, flavonoizi şi glicozizi flavonici, substanţe amare, gumirezine, mucilagii, vitamina C, acid malic, substanţe proteice, esteri colesterinici ai acizilor lauric, margaric, miristic şi palmitic. Acţiunea farmacologică este emenagogă, coleretică, colagogă, antispastică, cicatrizantă, antiinflamatoare, bactericidă, antitricomonazică, antivirală, antitumorală, estrogenă. Se recomandă a se utiliza pentru tratamentul plăgilor, rănilor, înţepăturilor de insecte, degerăturilor, arsurilor, dischinezii biliare, ulcer gastric şi duodenal, dismenoree, enterocolite, hemoroizi. Administrare sub formă de infuzie, decoct, tinctură, macerat, alifie, must.

3. Eugenia caryophyllata

 Arbore cu înălţimea de 8-15 m.. Frunzele sunt opuse, simple, oval lanceolate, lucioase, cu baza ascuţită şi vârful acuminat. Florile sunt mici, grupate în cime compacte şi ramificate la extremitaţile ramurilor, de culoare alb-rozii, dispuse în formă de clopot. Originar din Malayezia, Indonezia, Moluce, azi este cultivat în toate zonele tropicale. Popular se numeşte Arbore de cuişoare, încadrat taxonomic în familia Myrtaceae. Compoziţia chimică este formată din ulei volatil, tanin, rezine, eugenol. Acţiunea farmacologică este antiseptică, analgezică, antihelmintică, antibacteriană, antiinflamatoare, stimulentă generală. Se recomandă în afecţiuni bucale, digestive, orofaringiene, viermi intestinali, afecţiuni uro-genitale, neurologice. Se administrează sub forma de infuzie, decoct, tinctură.

4.  Foeniculum vulgare

Familia Apiaceae, denumirea populară de fenicul, anason dulce, baden, basamac, chimin dulce, cumin, finchil, hanos, mărariu de casă, malură,molotră. Plantă erbacee, bienală sau perenă, exclusiv de cultură, heliofilă, pretenţioasă faţă de căldură, suportă bine iernile uşoare, preferă soluri nisipo-argiloase bogate în humus şi calciu sau soluri de luncă. Rădăcină pivotantă, carnoasă, lungă până la 30 cm., cu puţine ramificaţii laterale. Tulpina erectă, cilindrică, fin-striată, fistuloasă, glabră, înaltă până la 200 cm., ramificată în partea superioară. Frunze alungit- triunghiulare, de 3-4 ori penat-sectate, cu segmente filiforme sau liniar- subulate, cele bazale lung-peţiolate, iar superior sesile, toate cu vagina dezvoltată. Flori galbene-aurii, cu caliciu redus, dispus în umbele mari, lipsite de involucru. Radiile inflorescenţei sunt inegale şi fiecare poartă 15-20 flori. Fructe, diachene ovoide, cu 5 coaste foarte proeminente. Este cultivat în zona Mării Mediterane, dar şi în Europa, Asia Mică, America. În România se cultivă pe cca. 2000 ha. Înfloreşte în lunile VII- IX. Compoziţia chimică este formată din ulei eteric, lipide, celuloză brută, glucide simple, pentozani, pectine, proteine, acid cafeic, acid clorogenic, o glicozidă triterpenică, săruri minerale, acid cinamic, acid feluric, acid benzoic, acid anisic, acid vanilic, cumarine. Are acţiune farmacologică antispastică, carminativă, galactogogă, sedativă, diuretică, expectorantă, vermifugă. Se recomandă în tratarea balonărilor, tusei convulsive, astmului bronşic, bronşitelor, helmintozei, afectiunilor renale, pentru stimularea secreţiei de lapte, indigestii, colici abdominale. Forma de administrare este infuzie, pulbere de plante.

5. Thymus vulgaris

Cunoscut sub denumirea de cimbrişor, cimbru, iarba-cucului sau lămâioară, face parte din familia Laminaceae şi se prezintă ca subarbust, cu formă de tufă globuloasă, cultivat, radacină pivotantă din primul an, apoi se ramifică abundent. Tulpină groasă, erectă, lemnoasă, cenuşie la bază, înaltă de 10-50 cm., pe parţile tinere cu peri îndreptaţi în jos. Frunze mici, liniare sau eliptice-lanceolate, opuse, cu margini răsucite, pe faţa inferioară scurt păroase, scurt peţiolate. Flori mici rozacee- violacee, inserate, inflorescenţă speciformă laxă. Caliciu tubulos. Coroana bilabiată, cu stamine şi stile ieşite înafară. Fructe, nuclee elipsoidale, mici, brune, grupate câte patru la baza caliciului persistent. Este originar din sudul Europei, creşte spontan în flora Spaniei, Franţei. Înlorire în lunile V-X. Compoziţia chimică este alcătuită din ulei eteric, ulei gras compus din acid linoleic, acid palmitic, acid stearic, acid oleic, acid linolic. Acţiunea farmacologică se prezintă a fi coleretică, sialagogă, antihelmintică, antiseptică, stomahică, reglator al funcţilor hepatice şi renale, expectorant, calmant asupra tusei. Se recomandă pentru tramentul tusei convulsive, spastice şi astmice, dischinezie biliară, bronşită, dispepsie, enterocolită, viermi intestinali, răguşeli, răni, ulceraţii, etc. Se administrează sub formă de infuzie, decoct, băi cu infuzie.

Ultimele 20 de preziceri ale lui NOSTRADAMUS! SFARSITUL LUMII VINE IN 2436, iar mortii vor iesi din morminte!

La Paris s-au gasit ultimele manuscrise ale marelui prezicator Nostradamus. Acestea au fost tinute secret din dorinta profetului, care a spus ca acum este momentul cand acestea pot fi date publicitatii. Aceste descoperiri sunt extrem de interesante si prezic lucruri sumbre pentru omenire.

Iata cele 20 de preziceri ale lui Nostradamus.
1 VOM VORBI TOTI ACEEASI LIMBA! “Se va creea un nou motor lume, la fel ca inainte de Turnul Babel”, a scris Nostradamus.
2 MORTII VOR UMBLA PE PAMANT! “Nu mai tarziu de sfarsitul acestui secol, cand nu va ma fi loc in Iad, mortii vor iesi din morminte”
3 ECONOMIA MONDIALA VA INTRA IN COLAPS! “Averile vor disparea, iar bogatii vor muri de mai multe ori”
4 SOARELE VA DEVENI FRUNIZORUL UNIC DE ENERGIE! “Regele Cerului va primi un satelit care-i va prelua energia si o va da Pamantului”
5 OAMENII VOR TRAI 200 DE ANI! “Medicina se va extinde, iar oamenii vor trai mai mult. O persoana de 80 de ani va arata ca una de 50″.
6 RADIATIILE VOR USCA PAMANTUL! “Regele Soare va fura padurile pamantului. Cerul se va deschide si caldura va arde campiile”, aluzie la faptul ca distrugerea padurilor va creea o gaura in stratul de ozon care ne protejeaza de radiatii.
7 METODELE VECHILOR CHINEZI VOR INLOCUI MEDICINA MODERNA! “Din Est va veni vindecarea. Chinezii vor fi cei mai buni medici, folosind invataturile strabunilor!
8 OAMENII VOR INVATA SA VORBEASCA CU ANIMALELE! “Telepatia va fi atat de avansata incat cainele va deveni fratele omului”
9 TOATE TAXELE VOR FI ABOLITE! “Oamenii vor refuza sa mai plateasca taxe vreunui rege”
10 VOM AVEA NEVOIE DE LICENTA CA SA DEVENIM PARINTI! “Oamenii vor trebui sa isi arate calitatile emotionale, intelectuale si genetice pentru a fi certificati sa aibe un copil”.
11 NUDITATEA VA DEVENI NORMALA! “Fizicul oamenilor se va imbunatati, iar ei se vor expune nud in public”
12 INSOMNIILE VOR DEPASI 1 BILION DE CAZURI! “Oamenii vor ajunge sa doarma ca mortii.”
13 NUMARUL HOMOSEXUALILOR SE VA MARI DE 4 ORI! “Numarul barbatilor care iubesc barbati va creste de 4 ori”
14 RAZBOAIELE INTERGALACTICE VOR PROVOCA DEZASTRE! ”Estul se va separa de vest. Mii de luminite din cer vor ataca Pamantul. Multe lasere vor provoca daune mari”
15 VIITORUL PAPA VA FI ASASINAT! “Noul papa va fi asasinat. Este vorba de o persoana tanara care ii va succede lui Benedic al XVI-lea”
16 CREDINTA ORGANIZATA VA INCETA SA EXISTE! “Uciderea Papei va duce la un razboi sfant international. Rezultatul va fi disparitia bisericilor asa cum le stim”
17 INGERII VOR TRAI ALATURI DE OAMENI! “Fiii lui Dumnezeu si fiii omului vor locui impreuna pe Terra”
18 ANTICRISTUL VA FI CAPTURAT! ” In mijlocul unei paduri intunecate Satan va fi prins. Acest lucru va intarzia Apocalipsa”
19 OAMENII VOR LOCUI PE ALTE PLANETE! “Pamantul va deveni un mit, oamenii se vor extinde si vor locui pe alte planete”
20 SFARSITUL LUMII VINE IN 2436! “Istoria omenirii isi va cunoaste sfarsitul pe 1 octombrie 2436. Dusmanul nostru stravechi va duce la distrugerea Pamantului”.

 

METABOLISMUL GLUCIDIC- PARTEA 2

GLICOLIZA (calea Embden-Meyerhof-Parnas):

1. ETAPELE GLICOLIZEI:

Degradarea glucozei la piruvat se realizeaza in toate tipurile de celule in scop energetic. Piruvatul rezultat in glicoliza este convertit la acetil-CoA , preluat apoi in ciclul ATC.

Prima etapa= conversia glucozei in fructozo-1,6-difosfat care implica o fosforilare, o izomerizare si o a doua etapa de fosforilare. O etapa obligatorie in metabolismul glucozei este fosforilarea ei care permite captarea ei in celule: O-CH2-(OH)4-O —–> P-O-CH2-(OH)4-O  (glucoza, prin cedare de o molecula P si adaos de Mg devine Glucozo-6-P). Glucozo-6-fosfat este izomerizat la fructozo-6-fosfatsub actiunea glucozo-6-fosfat-izomerazei (o aldo/cetoizomeraza specifica). Este o reactie reversibila, controlata prin nivelul substratului, care necesita prezenta ionilor de Mg2+ sau Mn2+. Fructozo-6-fosfat este fosforilat la fructozo-1,6-difosfat sub actiunea enzimei fosfofructokinazei (PFK). PFK este enzima reglatoare majora a glicolizei care are ca si activatori

a). adenozinmonofosfatul (AMP)

b). fructozo-2,6-difosfatul

c). fructozo-1,6-difosfatul

Ca inhibitori ai PFK mentionez:

a). citratul

b). ATP-ul

A doua etapa= scindarea fructozo-1,6-difosfatului (scindarea se face aldolic la doua trioze: gliceraldehid-3-fosfat si dihidroxiaceton-fosfat) sub actiunea unei liaze, fructozo-1,6-difosfatliaza sau aldolaza: P-O-CH2-(OH)3-O-CH2-O-P ——> CH2-O-P-C=O-CH2-OH+C=O-H-CH-OH-CH2-O-P

Reactia este reversibila, iar intre triozo-fosfatii obtinuti se stabileste un echilibru sub actiunea unei triozo-fosfatizomeraze.

A treia etapa=oxidarea fosforilanta a gliceraldehidei-3-fosfatului la acid 1,3-difosfogliceric (are loc sub actiunea gliceraldehid-3-fosfat dehidrogenazei. Aceasta reactie reversibila necesita nicotinamidadenin-dinucleotidul (NAD+) cu acceptor de electroni, iar produsul reactiei, acidul 1,3-difosfogliceric, este un compus macroergic. Legatura macroergica de la C1 din acidul 1,3-difosfogliceric este transferata pe ADP sub actiunea 1,3-difosfoglicerat kinazei. NADH rezultat necesita reoxidarea sa permanenta in cursul glicolizei desfasurate in citosol.

A patra etapa=conversia acidului 3-fosfogliceric la acid 2-fosfogliceric (o rearanjare in care grupararea fosforil se schimba de la acid 3-fosfogliceric la acid 2-fosfogliceric) sub actiunea unei fosfogliceromutaze : COOH-CH-OH-CH2-O-P ——>COOH-CH-O-P-CH2-OH.

A cincea etapa=conversia acidului 2-fosfogliceric la acid piruvic. Prin eliminarea intramoleculara a unei molecule de apa din acidul 2-fosfogliceric, sub actiunea unei enolaze (enzima care necesita prezenta Mg2+), se formeaza acidul 2-fosfoenolpiruvic. Acidul 2-fosfoenolpiruvic este convertit la acidul piruvic intr-o reactie ireversibila sub actiunea unei piruvatkinaze. Acidul piruvic rezultat prin parcurgerea ciclului ATC poate avea mai multe destinatii:

a). poate fi redus la acid lactic sub actiunea lactatdehidrogenazei in condictii anaerobe ( muschiul in contractie) sau pentru acele tesuturi care nu au echipamentul enzimatic necesar metabolizarii aerobe a piruvatului (hematiile, retina, tesuturile embrionare sau neoplazice);

b). in conditii aerobe, acidul piruvic este convertit la acetil-CoA intr-o reactie ireversibila sub actiunea unui sistem enzimatic complex (piruvat dehidrogenaza) in prezenta de acid lipoic si coenzima A.

c). acidul piruvic este carboxilat la acidul oxalilacetic in organismul rumegatoarelor sub actiunea unei carboxilaze specifice. Acidul oxalilacetic este si el substrat al ciclului ATC.

Ganduri de Craciun

Cand incepe sezonul de iarna, atunci cand trebuie sa ne cautam prin dulapuri dupa haine groase, cand toata lumea dardaie de frig prin statii sau atunci cand vad copiii cu nasucul si obrajorii rosii… atunci simt cum incepe sa-mi bata inima mai tare…simt un nod in stomac si ma gandesc la Craciun. Un gand frumos, o bucurie care imi aduce aminte de copilarie. Imi vin in minte mirosuri de mar copt, de cozonaci, sarmale, zapada… Imi aduc aminte de partiile din spatele blocului si de cazaturile de pe sanie. Imi aduc aminte cum ajungeam acasa inzapezita, cu nasul rosu, cu mainile reci… si cum mama aprindea cuptorul si ma punea sa stau sa ma dezghet la usa lui. Imi amintesc cum faceam bradul, il impodobeam cu mii de stelute stralucitoare pentru a-i da viata, cum scriam scrisoare pentru Mosul cu pretentiile pe care le aveam de la el. Imi amintesc cum mergeam cu colindul… nucile, merisoarele si cozonacii primiti in schimbul colindului erau delicioase. Imi mai amintesc cum seara stateam acasa si mama ne spunea povesti de Craciun… cum s-a nascut Isus… cum vine Mosul si multe altele pentru a intensifica spiritul Craciunului.

Toate acestea sunt ganduri care trezesc in mine o stare de bucurie… o dorinta acuta de a fii cu cei dragi… cu familia… sa ascultam colinzi, sa mancam cozonaci sis a simtim pentru o clipa bunatatea si linistea sufleteasca.

Aceste ganduri de Craciun le doresc tuturor oamenilor… sa fie mai buni in preajma acestor sarbatori sfiinte si sa uite macar pentru o clipa cine sunt si ce au de facut…  SARBATORI FERICITE !!!

Cu multa dragoste, Iulia.

METABOLISMUL GLUCIDIC- PARTEA 1

1. DIGESTIA SI ABSORBTIA GLUCIDELOR

Poliglucidele (amidon, celuloza, glicogen, pentozani) si diglucidele (zaharoza, maltoza, lactoza) care provin din alimentatie sunt scindate hidrolitic sub actiunea unui echipament enzimatic specific la monoglucidele componente, singurele forme absorbabile.

Digestia amidonului si glicogenului incepe prin actiunea amilazei salivare pana la forme intermediare limita si maltoza. In tractul digetiv al omului, celuloza nu poate fi scindata hidrolitic in lipsa unui echipament enzimatic corespunzator, fiind lipsita astfel de orice valoare nutritiva. Rumegatoarele dispun insa de o beta-galactozidaza denumita CELULAZA care este furnizata de flora bacteriana din prestomace, valorificand astfel celuloza ca sursa de glucoza.

Dizaharidele actioneaza specific la nivelul intestinului subtire in functie de natura diglucidei si a legaturii glicozidice. Astfel maltaza (o beta-galactozidaza) catalizeaza scindarea hidrolitica a maltozei, lactaza (o beta-galactozidaza) pe aceea a lactozei, zaharaza (o beta-glucozidaza sau beta-fructozidaza) pe aceea a zaharozei. Aceste enzime sunt sintetizate de catre enterocite si actioneaza la nivelul marginii in perie a enterocitului, in imediata apropiere a sistemului de transport al monoglucidelor rezultate.

Monoglucidele in stare libera care rezulta in urma scindarii hidrolitice a glucidelor sunt transportate prin celulele epiteliale ale intestinului printr-un proces de difuzie (galactoza si glucoza fiind absorbite cu o viteza mai mare decat fructoza sau manoza). Exista de asemenea sisteme de transport activ a monoglucidelor, fapt care rezulta din viteza de absorbtie de cateva ori mai mare a glucozei si galactozei decat pentru xiloza, care este absorbita prin difuzie pasiva.

Un prim sistem de transport activ care este specific glucozei si galactozei este cel dependent de Na+ . In acest caz legarea Na+ la transportor (carrier) mareste afinitatea acestuia pentru monoglucida.

2. CAI DE METABOLIZARE A GLUCIDELOR IN ORGANISMUL ANIMAL:

Principalele cai de catabolizare a glucozei sunt urmatoarele:

• catabolizarea anaeroba sau “glicoliza” cu formare de acid lactic si avand ca intermediar acidul piruvic care este redus sub actiunea unei lactat-NAD+-oxidoreductaze.
• catabolizarea aeroba, oxidativa care decurge tot prin intermediul piruvatului si care duce la formarea acetil-CoA ce poate fi preluat in ciclul Krebs si catena de respiratie in cuplare cu fosforilarea oxidativa.
• calea pentozo/hexozo-fosfatilor care decurge prin intermediul esterilor fosforici ai acidului gluconic si ai unor pentoze. Prin aceasta cale este furnizat NADPH  necesar unor biosinteze  reductive dar si pentozele necesare biosintezei nucleotidelor si acizilor nucleici.
• calea acidului glucuronic care implica activarea glucozo-1-fosfatului sub forma de UDP-glucoza si convertirea acestuia din urma prin intermediul UDP-glucuronatului in pentoze si acid ascorbic la majoritatea speciilor (cu exceptia omului, primatelor si cobailor).

METABOLISMUL- INTRODUCERE

Totalitatea transformarilor compusilor chimici si a energiei din organismul viu poarta demunirea de METABOLISM, iar prin METABOLISMUL INTERMEDIAR se intelege ansamblul proceselor biochimice care au loc dupa absorbtia intestinala a substantelor nutritive provenite din alimente. Aceste procese biochimice presupun conversia materiei si energiei prin secvente de reactii catalizate de enzime in care produsul unei reactii succesive pot fi metabolizati sau devin intermediari metabolici.

Cele 2 directii principale ale metabolismului intermediar sunt:

1. CATABOLISMUL: cuprinde procesele prin care moleculele complexe- glucide, lipide, proteine- de natura endogena sau exogena sunt scindate treptat la molecule simple: monoglucide, glicerol, acizi grasi, aminoacizi. Acestea la randul lor sunt degradate oxidativ pana la CO2 si H2O. In aceasta etapa energia libera care rezulta este captata sub forma de ATP (adenozintrifosfat) sau alti compusi macroergici. Energia chimica care se formeaza in procesele catabolice mai poate fi folosita in contractia musculara, transportul activ prin membrane, excitatia nervoasa sau poate unele procese anaerobe, iar o mica parte din energie este convertita in caldura. Etapele finale ale caii metabolice sunt reprezentate de: a). ciclul acizilor tricorboxilici, b). catena de respiratie, c). fosforilarea oxidativa. In aceste etape acetilcoenzima A este degradata oxidativ la 2CO2  si H2O, iar energia este stocata sub forma de ATP.
2. ANABOLISMUL: cuprinde procesele de biosinteza ale complexelor macromoleculare (glucide, lipide, proteine, acizi nucleici etc. ), pornind de la componenti mai simpli  care provin in primul rand din alimente. Energia necesara proceselor anabolice este furnizata de compusi macroergici cum ar fi ATP sau indirect prin H2 cu energie ridicata din nicotinamid- NADPH (adenindinucleotid fosfat).

Intre procesele catabolice si cele anabolice exista un echilibru dinamic la nivel celular, compozitia chimica a celulelor fiind mentinuta pe toata durata de viata a acestora intre anumite limite ceea ce inseamna ca viteza de sinteza a biomoleculelor este egala cu viteza de degradare a lor.

Metabolismul se clasifica in functie de natura biomoleculei sau compusului metabolizat:

• metabolismul glucidic;
• metabolismul lipidelor;
• metabolismul proteinelor (incluzand si metabolismul nucleotidelor si acizilor nucleici);
• metabolismul hidromineral.

CODEX ALIMENTARIUS

“Codex Alimentarius” este un program de decimare a planetei. Scopul acestui program este de a aduce populatia globului la 2 miliarde din cauza insuficientei de hrana. De la inceputul anului 2010 a inceput si in Romania prin adaugarea in paine a produsului “initium”, care este un produs chimic foarte cancerigen. Din aprilie 2010 s-a adaugat si la struguri, cartofi si rosii.
Pe mine una ma inspaimanta ideea ca mananc alimente cu tot felul de compusi chimici, cu tot felul de transformari genetice s.a.m.d.. Toata lumea alege marul cel mai frumos de pe raft, morcovul cel mai drept si mai curat, conserva de porbumb ca sa nu mai desfaca si sa mai fiarba porumbul din gradina… Tocmai asta e si ideea ! Tot ce nu necesita timp lung de pregatire este cel mai toxic si mai nociv pentru organism.
Am ales sa scriu acest articol pentru ca eu singura nu pot face nimic, dar poate mai multi putem schimba ceva sa nu ne lasam condusi de altii. Nu trebuie sa existe o motivatie financiara pentru a face ceva bine pentru tine si cei dragi tie, totul trebuie sa vina din suflet!!! Eu am ales sa lupt pentru mine si familia mea ca sa nu mai mancam porcariile de pe piata. Alege si tu la fel, si lumea se va putea schimba !!! Semneaza petitia “Anti-initium”!!! http://www.petitieonline.ro/petitie-p66425048.html